Ce este Schengen? Spațiul Schengen este zona europeană în care, în mod normal, persoanele pot trece frontierele interne dintre statele participante fără controale sistematice de frontieră. În 2026, spațiul cuprinde 29 de țări, iar România face parte pe deplin din Schengen de la 1 ianuarie 2025.
Schengen este însă adesea confundat cu Uniunea Europeană, piața unică sau dreptul cetățenilor UE de a locui și lucra în alte state membre. Aceste concepte sunt legate între ele, dar nu sunt același lucru.
Pentru România, aderarea s-a desfășurat în două etape importante: controalele la frontierele aeriene și maritime interne au fost eliminate la 31 martie 2024, iar controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne au fost eliminate de la 1 ianuarie 2025.
Ce este Spațiul Schengen?
Spațiul Schengen este o zonă formată din state europene care aplică un set comun de reguli privind frontierele și care au eliminat, în condiții normale, controalele asupra persoanelor la frontierele lor interne.
Asta înseamnă, de exemplu, că o persoană care călătorește între două state Schengen nu trece în mod obișnuit prin același tip de control de frontieră întâlnit la intrarea dintr-o țară aflată în afara spațiului.
Eliminarea controalelor interne este însoțită de reguli comune privind frontierele externe și de cooperare între autoritățile statelor participante.
De unde vine numele Schengen?
Numele provine de la localitatea Schengen din Luxemburg, aflată în apropierea frontierelor cu Germania și Franța.
La 14 iunie 1985, Belgia, Franța, Germania de Vest, Luxemburg și Țările de Jos au semnat Acordul Schengen, care urmărea eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune.
Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen a fost semnată în 1990, iar eliminarea efectivă a controalelor la frontierele interne pentru primele state participante a început în 1995.
Câte țări fac parte din Schengen în 2026?
În 2026, Spațiul Schengen are 29 de țări.
Dintre acestea, 25 sunt state membre ale Uniunii Europene, iar patru nu fac parte din UE:
- Islanda;
- Liechtenstein;
- Norvegia;
- Elveția.
Cele 25 de state UE care fac parte din Schengen sunt Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.
Toate țările UE fac parte din Schengen?
Nu. Uniunea Europeană și Spațiul Schengen nu au aceeași componență.
Irlanda este stat membru al Uniunii Europene, dar nu face parte din zona Schengen fără controale la frontierele interne.
Ciprul participă la cooperarea Schengen, însă controalele la frontierele sale interne nu au fost încă eliminate.
În sens invers, Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein fac parte din Schengen fără să fie membre ale Uniunii Europene.
Care este diferența dintre Schengen și Uniunea Europeană?
Schengen privește în principal eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele interne, regulile pentru frontierele externe și cooperarea asociată acestui sistem.
Uniunea Europeană este o uniune politică și economică mult mai largă, cu instituții, legislație și politici comune în numeroase domenii.
De aceea, afirmația că Schengen este pur și simplu „zona Uniunii Europene fără frontiere” nu este suficient de exactă.
Schengen înseamnă libera circulație a bunurilor, serviciilor și capitalurilor?
Nu în mod direct. Aceasta este o confuzie frecventă.
Libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor reprezintă elemente fundamentale ale pieței unice europene. Schengen se concentrează în special asupra controalelor la frontierele dintre statele participante și asupra regulilor asociate circulației persoanelor.
Eliminarea controalelor la frontiere poate facilita transportul și activitatea economică, dar piața unică și Schengen sunt cadre juridice distincte.
Când a intrat România în Schengen?
Aderarea României a avut loc în etape.
România și aderarea la UE în 2007
România a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, dar aderarea la UE nu a însemnat automat eliminarea controalelor la frontierele interne Schengen.
Comisia Europeană a considerat încă din 2011 că România și Bulgaria îndeplineau condițiile necesare pentru aderarea la Schengen, însă decizia politică privind eliminarea controalelor a venit mult mai târziu.
31 martie 2024: frontierele aeriene și maritime
La 31 martie 2024 au fost eliminate controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne dintre România, Bulgaria și celelalte state Schengen.
În practică, pentru zborurile între România și alte state Schengen nu se mai aplica în mod normal controlul de frontieră specific unei frontiere externe.
1 ianuarie 2025: frontierele terestre
La 12 decembrie 2024, Consiliul Uniunii Europene a decis eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu România și Bulgaria.
Decizia a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025. Din acel moment, România și Bulgaria au devenit membre depline ale Spațiului Schengen.
Ce s-a schimbat la frontierele României după aderarea deplină?
La frontierele terestre interne dintre România și alte state Schengen au fost eliminate controalele sistematice asupra persoanelor.
Pentru România, acest lucru este relevant în special la frontiera cu Ungaria și la frontiera cu Bulgaria, ambele fiind frontiere interne Schengen.
În schimb, frontierele României cu state care nu fac parte din Schengen rămân frontiere externe ale spațiului și sunt supuse regulilor corespunzătoare.
Dispar complet controalele între două țări Schengen?
În mod normal, frontierele interne pot fi trecute fără control de frontieră asupra persoanelor. Asta nu înseamnă însă că nu pot exista verificări ale poliției sau ale altor autorități în interiorul teritoriului.
Mai mult, Codul Frontierelor Schengen permite unui stat să reintroducă temporar controale la anumite frontiere interne atunci când există o amenințare serioasă la adresa ordinii publice sau securității interne și sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legislație.
De ce pot reapărea controalele?
Reintroducerea controalelor este concepută ca o măsură excepțională și de ultimă instanță, nu ca funcționarea normală a Spațiului Schengen.
Prin urmare, faptul că o țară Schengen introduce temporar verificări la o frontieră internă nu înseamnă automat că a părăsit Schengen.
Mai trebuie să ai cartea de identitate sau pașaportul?
Da. Eliminarea controlului de frontieră nu trebuie confundată cu eliminarea documentelor de călătorie sau de identitate.
În funcție de cetățenie, destinație și situație, călătorul trebuie să dețină documentele valabile cerute de legislație. Autoritățile pot efectua verificări de identitate în condițiile legii chiar și în interiorul Spațiului Schengen.
Pentru un cetățean român care călătorește în UE, regulile privind documentele și dreptul de circulație derivă și din statutul de cetățean al Uniunii Europene, nu doar din Schengen.
Schengen oferă românilor dreptul de a lucra oriunde în UE?
Nu Schengen este sursa principală a acestui drept.
Cetățenii români sunt cetățeni ai Uniunii Europene, iar drepturile lor de liberă circulație și ședere în celelalte state membre provin din legislația UE privind libera circulație.
Schengen simplifică trecerea frontierelor interne, dar nu trebuie confundat cu dreptul cetățeanului UE de a locui, studia sau lucra într-un alt stat membru.
Ce înseamnă regula 90 de zile în 180 de zile?
Regula potrivit căreia o persoană poate avea o ședere scurtă de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile este importantă în special pentru resortisanții țărilor din afara UE care călătoresc în Spațiul Schengen în regim de scurtă ședere.
Cele 90 de zile nu se calculează separat pentru fiecare țară Schengen. În general, se ia în considerare timpul petrecut în întregul Spațiu Schengen.
Există însă situații și statute juridice diferite, inclusiv pentru titularii unor permise de ședere sau vize de lungă ședere.
Regula 90/180 se aplică românilor când merg în alte state UE?
Nu trebuie folosită ca regulă generală pentru explicarea dreptului unui cetățean român de a locui într-un alt stat UE.
Cetățenii români beneficiază de drepturile conferite cetățenilor Uniunii. Pentru șederi mai lungi pot exista formalități și condiții prevăzute de legislația privind libera circulație, dar acestea sunt distincte de regula Schengen de scurtă ședere aplicată resortisanților țărilor terțe.
Ce este viza Schengen?
Viza Schengen este un permis de intrare destinat anumitor cetățeni din afara UE pentru vizite temporare în Spațiul Schengen.
O viză Schengen de scurtă ședere permite, în condițiile stabilite de legislație și de viza emisă, șederi de până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.
Există vize cu o singură intrare, cu intrări multiple și vize de tranzit aeroportuar, iar necesitatea unei vize depinde de cetățenia persoanei și de situația sa.
Românii au nevoie de viză Schengen?
Nu pentru a călători în celelalte state Schengen în calitate de cetățeni români. România este ea însăși stat membru UE și membru deplin Schengen.
Noțiunea de „viză Schengen” este relevantă în principal pentru cetățenii unor state din afara UE care au nevoie de viză pentru o ședere scurtă.
Ce se întâmplă la frontierele externe Schengen?
Eliminarea controalelor interne este însoțită de reguli comune pentru trecerea frontierelor externe.
La aceste frontiere se verifică respectarea condițiilor de intrare prevăzute de Codul Frontierelor Schengen. Pentru resortisanții țărilor terțe, verificările pot include documentul de călătorie, viza atunci când este necesară, scopul șederii și alte condiții legale.
Prin urmare, Schengen nu înseamnă eliminarea frontierelor externe, ci un sistem în care controalele interne sunt în mare parte eliminate, iar frontierele externe sunt administrate potrivit unor reguli comune.
Ce este Sistemul de Informații Schengen?
Sistemul de Informații Schengen, cunoscut prin abrevierea SIS, este un sistem informatic utilizat de autoritățile competente din statele participante pentru schimbul de alerte și informații relevante pentru securitate și gestionarea frontierelor.
Acesta poate conține, în condițiile prevăzute de legislație, alerte privind persoane căutate sau dispărute, persoane pentru care există anumite măsuri și obiecte precum documente ori vehicule căutate.
SIS este una dintre componentele cooperării care permite funcționarea unei zone extinse fără controale sistematice la frontierele interne.
Schengen înseamnă că poliția nu mai poate face verificări?
Nu. Eliminarea controlului de frontieră nu elimină atribuțiile poliției.
Autoritățile naționale își pot exercita competențele în interiorul teritoriului, inclusiv în zonele de frontieră, atât timp cât aceste măsuri respectă regulile europene și nu reprezintă pur și simplu controale de frontieră sistematice mascate.
Schengen a eliminat taxele de roaming?
Nu. Eliminarea suprataxelor de roaming în Uniunea Europeană provine din legislația UE privind telecomunicațiile și piața unică, nu din Acordul Schengen.
Faptul că multe state sunt simultan membre UE și Schengen poate crea această confuzie, dar cele două politici au baze juridice și obiective diferite.
Care sunt avantajele Spațiului Schengen?
Principalul avantaj pentru călători este reducerea barierelor la trecerea frontierelor interne. Pentru milioane de persoane care călătoresc, lucrează sau fac naveta între state europene, eliminarea controalelor sistematice poate reduce timpii de așteptare.
Schengen poate facilita și transportul rutier și activitatea economică prin reducerea întârzierilor asociate controalelor asupra persoanelor la frontierele interne.
Sistemul este completat de cooperare între autorități și de reguli comune privind frontierele externe.
Există și provocări pentru Spațiul Schengen?
Da. O zonă extinsă fără controale interne depinde de administrarea eficientă a frontierelor externe, schimbul de informații și cooperarea dintre state.
Migrația neregulamentară, criminalitatea transfrontalieră și amenințările la adresa securității pot pune presiune asupra sistemului.
Tocmai de aceea legislația Schengen conține atât mecanisme de cooperare, cât și posibilitatea reintroducerii temporare a controalelor interne în situații justificate.
Întrebări frecvente despre Schengen
România este complet în Schengen în 2026?
Da. România este membră deplină a Spațiului Schengen din 1 ianuarie 2025. Controalele aeriene și maritime interne fuseseră eliminate încă din 31 martie 2024, iar de la începutul anului 2025 au fost eliminate și controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne.
Câte țări sunt în Schengen?
În 2026 sunt 29 de țări: 25 de state membre UE și patru state din afara UE — Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
România a intrat în Schengen în 2024 sau în 2025?
Ambele date apar deoarece aderarea s-a desfășurat în două etape. Controalele aeriene și maritime interne au fost eliminate la 31 martie 2024, iar cele terestre la 1 ianuarie 2025. Din această a doua dată România este membră deplină.
Schengen și UE sunt același lucru?
Nu. Majoritatea statelor Schengen sunt membre UE, dar există state Schengen care nu fac parte din UE și state UE care nu fac parte integral din zona fără controale interne.
Pot exista controale între două state Schengen?
Da, temporar. În cazul unei amenințări serioase la adresa ordinii publice sau securității interne, legislația permite reintroducerea controalelor la frontierele interne în anumite condiții.
Trebuie să ai document de identitate când călătorești în Schengen?
Da. Absența unui control sistematic la frontieră nu înseamnă că poți călători fără documentele cerute de lege.
Concluzie
Ce este Schengen poate fi explicat simplu: este un spațiu european în care controalele asupra persoanelor la frontierele interne au fost eliminate în condiții normale, iar statele cooperează în privința frontierelor externe și securității.
În 2026, Spațiul Schengen are 29 de membri. România a parcurs aderarea în două etape: eliminarea controalelor aeriene și maritime interne la 31 martie 2024 și eliminarea controalelor terestre interne la 1 ianuarie 2025.
Schengen nu trebuie însă confundat cu Uniunea Europeană, piața unică sau dreptul cetățenilor UE de a lucra și locui în alte state membre. Separarea acestor concepte este esențială pentru a înțelege corect ce s-a schimbat pentru România după aderarea deplină.
Leave A Comment