Poluarea aerului rămâne una dintre problemele de mediu cu impact direct asupra sănătății în România. Totuși, afirmația că „poluarea este în continuă creștere” nu descrie corect situația actuală. Pentru mai mulți poluanți, emisiile au scăzut pe termen lung, însă concentrațiile de particule fine continuă să fie ridicate în anumite zone, iar România are încă dificultăți în respectarea unor obiective europene privind calitatea aerului.

Datele Agenției Europene de Mediu arată că expunerea populației la particule fine PM2.5 s-a redus față de anii anteriori, dar nivelurile rămân peste recomandările Organizației Mondiale a Sănătății în numeroase zone. Transportul rutier, încălzirea locuințelor, industria, producerea energiei și agricultura sunt printre sursele care contribuie la poluarea aerului.

Este poluarea aerului în creștere în România?

Nu există un răspuns simplu de tipul „da” sau „nu”. Evoluția depinde de poluant, regiune și perioada analizată.

Pentru mai mulți poluanți atmosferici, emisiile României au scăzut considerabil față de nivelurile din anii 1990 și 2000. În cazul particulelor PM2.5, Agenția Europeană de Mediu indică pentru România o concentrație medie ponderată cu populația de aproximativ 15,7 micrograme pe metru cub în 2023, față de aproximativ 17,2 micrograme pe metru cub în 2022.

Această evoluție este o îmbunătățire, dar nu înseamnă că problema este rezolvată. Ghidul Organizației Mondiale a Sănătății pentru media anuală PM2.5 este de 5 micrograme pe metru cub, mult sub nivelurile întâlnite în numeroase zone din Europa Centrală și de Est.

Cât de poluat este aerul din România în prezent?

Calitatea aerului diferă foarte mult între localități. O zonă cu trafic intens, încălzire rezidențială pe combustibili solizi și condiții meteorologice nefavorabile poate înregistra valori mult mai ridicate decât o zonă rurală slab populată.

Raportările europene arată că România continuă să aibă probleme cu particulele în suspensie. În datele pentru 2024 au existat stații de monitorizare din România care au depășit valorile-limită europene pentru particule, inclusiv PM2.5.

Datele preliminare pentru 2025 indică, de asemenea, existența unor depășiri ale limitei zilnice pentru PM10. Pentru aceste date este importantă însă precizarea că valorile preliminare pot fi revizuite după validarea finală.

Ce sunt PM2.5 și PM10?

PM este prescurtarea expresiei engleze „particulate matter” și desemnează particulele foarte mici aflate în suspensie în aer.

PM10

PM10 sunt particule cu diametrul de cel mult 10 micrometri. Ele pot proveni din trafic, uzura frânelor și pneurilor, șantiere, activități industriale, arderea combustibililor și praful resuspendat.

PM2.5

PM2.5 sunt particule și mai mici, cu diametrul de maximum 2,5 micrometri. Dimensiunea redusă le permite să pătrundă profund în sistemul respirator, iar expunerea îndelungată este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare și respiratorii.

Particulele fine sunt considerate printre cei mai importanți poluanți atmosferici din punctul de vedere al impactului asupra sănătății.

Ce este NO2 și de unde provine?

Dioxidul de azot, sau NO2, este un poluant asociat în special proceselor de ardere. În orașe, traficul rutier poate fi una dintre sursele importante, în special în apropierea arterelor intens circulate.

Concentrațiile pot varia puternic chiar în interiorul aceluiași oraș. O stație amplasată lângă un bulevard aglomerat poate măsura valori diferite față de una aflată într-o zonă rezidențială sau la periferie.

Care sunt principalele surse de poluare a aerului în România?

Poluarea nu provine dintr-o singură sursă. Importanța fiecăreia diferă în funcție de poluant și de regiune.

Încălzirea locuințelor

Arderea lemnului, cărbunelui și a altor combustibili solizi în instalații rezidențiale poate produce cantități importante de particule. Problema devine mai vizibilă în sezonul rece, când emisiile cresc iar condițiile atmosferice pot menține poluanții aproape de sol.

Traficul rutier

Autovehiculele contribuie prin gazele de evacuare, dar nu numai. Uzura pneurilor și frânelor și resuspendarea prafului de pe carosabil contribuie la concentrațiile de particule din zonele urbane.

Industria și producerea energiei

Instalațiile industriale și producerea energiei pot emite oxizi de azot, dioxid de sulf, particule și alți poluanți. Emisiile diferă însă foarte mult în funcție de combustibil, tehnologie și sistemele de filtrare utilizate.

Agricultura

Agricultura este o sursă importantă de amoniac. În atmosferă, amoniacul poate participa la reacții chimice care duc la formarea particulelor fine secundare.

Cum afectează poluarea sănătatea?

Efectele nu se limitează la iritații ale ochilor sau dificultăți temporare de respirație. Expunerea pe termen lung la aer poluat este asociată cu boli cardiovasculare, afecțiuni respiratorii, cancer pulmonar și mortalitate prematură.

Pentru România, Agenția Europeană de Mediu estimează pentru anul 2023 aproximativ 14.065 de decese atribuibile expunerii pe termen lung la PM2.5 peste nivelul de referință al Organizației Mondiale a Sănătății de 5 micrograme pe metru cub.

Această cifră trebuie interpretată corect. Nu reprezintă un număr de certificate de deces pe care scrie „poluare”, ci o estimare epidemiologică a poverii asupra sănătății, calculată pe baza nivelului de expunere și a riscurilor observate în studiile medicale.

Există însă și o evoluție pozitivă: rata mortalității atribuibile expunerii la PM2.5 în România a scăzut considerabil față de 2005.

De ce este dificil de măsurat exact poluarea?

O rețea de monitorizare trebuie să aibă suficiente stații, amplasate corect și menținute în funcțiune. Dacă apar perioade lungi fără date sau dacă distribuția stațiilor nu este reprezentativă, evaluarea calității aerului devine mai dificilă.

În decembrie 2025, Comisia Europeană a anunțat că a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligațiilor privind monitorizarea calității aerului. Comisia a indicat deficiențe legate de numărul și amplasarea punctelor de prelevare și de cantitatea de date disponibile.

Acest lucru nu înseamnă că toate măsurătorile existente sunt greșite, ci că sistemul trebuie să ofere o acoperire suficientă pentru evaluări solide și comparabile.

Care este diferența dintre limitele UE și recomandările OMS?

Valorile-limită impuse prin legislație și nivelurile recomandate pentru sănătate nu sunt întotdeauna identice.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă pentru PM2.5 o medie anuală de 5 micrograme pe metru cub. Standardele juridice europene au permis până acum valori mai ridicate, însă legislația UE privind calitatea aerului a fost înăsprită, cu obiectivul apropierii treptate de recomandările OMS.

Prin urmare, un oraș poate respecta o anumită limită legală și totuși să înregistreze o concentrație mai mare decât nivelul considerat optim din punct de vedere al sănătății.

De ce poluarea poate fi mai mare iarna?

În sezonul rece crește utilizarea sistemelor de încălzire, inclusiv a sobelor și centralelor care ard combustibili. În același timp, inversiunile termice pot bloca aerul rece aproape de suprafață și pot împiedica dispersarea poluanților.

Din acest motiv pot apărea episoade de poluare accentuată chiar dacă emisiile anuale totale sunt în scădere.

Poluarea aerului contribuie la schimbările climatice?

Poluarea aerului și schimbările climatice sunt probleme diferite, dar au numeroase surse comune. Arderea combustibililor fosili poate produce atât dioxid de carbon, care contribuie la încălzirea globală, cât și poluanți locali precum oxizii de azot și particulele.

Reducerea arderii combustibililor și creșterea eficienței energetice pot aduce astfel beneficii atât pentru climă, cât și pentru sănătatea populației.

România se confruntă deja și cu efecte asociate schimbărilor climatice, inclusiv secetă și degradarea solului. Am analizat separat acest fenomen în articolul despre deșertificarea României și zonele vulnerabile.

Ce poate reduce poluarea aerului în România?

Nu există o singură soluție. Reducerea expunerii necesită intervenții în mai multe domenii:

  • modernizarea sistemelor de încălzire și îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor;
  • reducerea emisiilor provenite din trafic și dezvoltarea transportului public;
  • control mai bun al emisiilor industriale;
  • reducerea arderii necontrolate a deșeurilor;
  • diminuarea emisiilor de amoniac din agricultură;
  • extinderea și întreținerea corectă a rețelei de monitorizare;
  • informarea rapidă a populației în timpul episoadelor cu concentrații ridicate.

Se îmbunătățește situația în România?

Pe termen lung există indicatori care arată o reducere a emisiilor și a impactului asupra sănătății pentru anumiți poluanți. Aceasta este partea pozitivă a evoluției.

Pe de altă parte, România continuă să înregistreze concentrații problematice de particule, să aibă dificultăți cu unele angajamente de reducere a emisiilor și să necesite îmbunătățirea monitorizării aerului.

Prin urmare, formularea cea mai corectă nu este că poluarea „crește continuu”, ci că nivelul poluării aerului s-a redus pentru mai mulți indicatori, în timp ce expunerea populației rămâne suficient de ridicată pentru a reprezenta o problemă importantă de sănătate publică.

FAQ despre poluarea aerului în România

Care este cel mai periculos poluant din aer?

Nu există un singur poluant periculos în toate situațiile, dar PM2.5 are un impact deosebit de important asupra sănătății deoarece particulele sunt suficient de mici pentru a pătrunde profund în sistemul respirator.

Este Bucureștiul singurul oraș cu probleme de poluare?

Nu. Probleme legate de particule și alți poluanți pot apărea în numeroase localități. Nivelul depinde de trafic, încălzire, activități industriale, relief și condițiile meteorologice.

Este aerul mai curat la țară?

Nu întotdeauna. Zonele rurale pot avea trafic mai redus, dar arderea lemnului și a altor combustibili solizi poate determina concentrații ridicate de particule, mai ales iarna.

Mașinile electrice elimină poluarea din trafic?

Ele elimină emisiile de evacuare la locul utilizării, însă rămân particule provenite din pneuri, carosabil și într-o anumită măsură din frâne. Impactul total depinde și de modul în care este produsă energia electrică și de întreg ciclul de viață al vehiculului.

Cum pot verifica nivelul poluării?

Valorile măsurate de stațiile oficiale pot fi consultate prin sistemele naționale și europene de monitorizare a calității aerului. Pentru interpretare este important să fie urmărite valorile validate și tipul stației de măsurare.

Concluzie

Poluarea aerului în România rămâne o problemă serioasă, dar realitatea este mai complexă decât ideea unei creșteri continue. Pentru mai mulți indicatori există îmbunătățiri pe termen lung, însă particulele PM2.5 și PM10 continuă să expună o parte importantă a populației la niveluri care pot afecta sănătatea.

Următorii ani vor fi importanți deoarece standardele europene devin mai stricte, iar România trebuie simultan să reducă emisiile și să îmbunătățească modul în care măsoară calitatea aerului.

Surse și documentare